De-a lungul timpului, tastele au fost aÅŸezate în funcÅ£ie de frecvenÅ£a folosirii lor. În prezent, complexitatea ei depăşeÅŸte cunoÅŸtinÅ£ele majorităţii celor care o folosesc. DeÅŸi mouse-ul se insinuează uÅŸor, încercând să-i taie din aptitudini, specialiÅŸtii spun că tastatura va continua să fie principala interfaţă om-calculator ÅŸi în următorii 20 de ani.

Mai mult, lecÅ£iile de dactilografie pentru clasele primare sunt acum cu atât mai necesare, „televizorul cu claviatură” fiind o prezenţă obiÅŸnuită ÅŸi pentru cei mici.

Trei secole de scris mecanic

În 1714, britanicul Henry Mill breveta un asemenea aparat de scris mecanic. Dar abia în 1870 s-a ajuns la o producÅ£ie de serie, prima maÅŸină de scris comercializată fiind „The Writing Ball” („Mingea scriitoare” - n.r.), concepută de Rasmus Malling-Hansen.

Tot pe la 1870, Mark Twain a fost unul dintre primii scriitori care a înlocuit manuscrisul cu colile dactilografiate. Timp de peste 200 de ani, noua invenÅ£ie a fost folosită pentru a scrie opere literare sau sentinÅ£e de condamnare la moarte.

De la inventarea ei până în prezent nu s-a schimbat mai deloc aÅŸezarea simbolurilor, au fost doar mai riguros ordonate. Astfel, în funcÅ£ie de densitatea apariÅ£iei unor litere într-un text, ele au fost aÅŸezate în centrul sau mai la marginea tastaturii. Astfel, litera A, care apare cel mai frecvent, a fost aÅŸezată la îndemână, în partea stângă.

TotuÅŸi sunt mici diferenÅ£e în funcÅ£ie de particularităţile limbii folosite. Spre exemplu, la noi s-au introdus diacriticele. După cel de-al Doilea Război Mondial, ideea computerului comandat de seria butoanelor cu cifre ÅŸi litere a început să se materializeze.

De neînlocuit

În 1948, computerul Binac era deja dotat cu o maÅŸină de scris electromecanică, pentru introducerea datelor direct pe bandă magnetică, dar ÅŸi pentru printarea rezultatelor. MaÅŸina respectivă purta numele de teletip, convertind semnalele electrice în caractere tipografice, dar fără operator, ÅŸi apăruse încă din 1930.

Dar utilizarea tastaturii în informatică a apărut cu adevărat abia la Binac. În anii ’60, a început cu adevărat ofensiva claviaturilor moderne. Au apărut simboluri noi care au fost aÅŸezate pe tastatură în funcÅ£ie de cât de uzitate erau. „IniÅ£ial, a fost singura modalitate de comunicare între om ÅŸi computer. Chiar dacă a câÅŸtigat teren, mouse-ul tot nu poate înlocui tastatura. Atât timp cât vor exista PCuri, va exista ÅŸi tastatura”, apreciază prof. dr. ing. Mircea Popa, prodecanul facultăţii de Automatică ÅŸi Calculatoare de la Universitatea Politehnică din TimiÅŸoara.

„Din anii ’70 apar ÅŸi primele particularizări ale tastaturii, la maÅŸinile de scris mai întâi. Astfel, în funcÅ£ie de zona geografică ÅŸi de particularităţile de limbă, poziÅ£ionarea tastelor diferă. Principalele tipuri de claviatură sunt AZERTY, QWERTY, QWERTZ ÅŸi DVORAK. Dar chiar ÅŸi aÅŸa, AZERTY francez diferă de cel belgian, în timp ce QWERTZ-ul german este altul decât cel elveÅ£ian”, explică prof. Mircea Popa, care este ÅŸi ÅŸeful Departamentului calculatoare din Politehnica de pe Malul Begăi.

Åži la noi, dar mai târziu

Numele de Felix le spune mult mai multe specialiÅŸtilor în calculatoare decât celor de la CNSAS. „A fost primul calculator cu tastatură produs în România”, îÅŸi aminteÅŸte prof. Popa.

A fost produs din 1970 până în 1978. Au urmat minicomputerele personale de tipul aMIC ÅŸi HC 85, dotate ÅŸi ele cu claviatură. „Aveau un sistem de tastatură funcÅ£ională asociată sistemului de operare BASIC. Cuvintele-cheie din acest sistem de operare beneficiau fiecare de câte o tastă”, spune specialistul. Dar istoria informaticii ro mâ neÅŸti a debutat încă din 1955.

În acel an, o echipă a Institutului de Fizică Atomică, condusă de tânărul inginer Victor Toma, prezenta la Simpozionul InternaÅ£ional de la Dresla proiectul primului calculator al Institutului de Fizică, CIFA-1. În aprilie 1957, la Institutul de Fizică Atomică, intra în funcÅ£iune CIFA-1.

România devenea astfel a VIII-a Å£ară în lume ÅŸi a II-a Å£ară socialistă, după Uniunea Sovietică, în care se proiectase ÅŸi construise un calculator electronic. CIFA-1 era un calculator electronic de generaÅ£ia I, dotat cu 1.500 de tuburi electronice, cu memorie pe cilindru magnetic ÅŸi cu programare în cod maÅŸină.

În opinia prof. Mircea Popa, o tastatură ideală este de dimensiuni cât mai reduse, cu taste mai puÅ£ine dar cu mai multe funcÅ£ii pe fiecare: „În momentul de faţă, există cercetări avansate pentru introducerea comenzilor vocale în utilizarea calculatorului. Mai mult, chiar ÅŸi limbajul semnelor este experimentat. Dar ambele variante de înlocuire sunt încă departe de a putea fi utilizate la acelaÅŸi randament cu tastatura de astăzi”.

Sursa:  Sorin Iordache - Evenimentul Zilei

Comments (0)

Subscribe to this comment's feed

Name

Email

Website

Title

Comment

smaller | bigger

Add Comment

Alte articole

Nu au fost gasite alte dezbateri pe acelasi subiect