Din cauza birocraÅ£iei, o femeie de 40 de ani nu poate beneficia de transplant de rinichi întrucât donatorul, care e mama sa, trăieÅŸte în altă Å£ară.

Acum un an, Natalia Diaconescu se putea considera o femeie fericită. O ducea zilnic la gradiniţă pe fetiÅ£a ei de ÅŸase ani ÅŸi avea o slujbă bună - era director de marketing la o firmă. Totul s-a dărâmat în jurul ei când, în urma unor analize de rutină, a aflat că suferă de insuficienţă renală în formă gravă ÅŸi că singura ÅŸansă de a mai trăi câÅ£iva ani este dializa.

Pe cât de mare a fost ÅŸocul, pe atât de vehement a refuzat să devină dependentă de un tratament ireversibil, la care nu ar mai fi putut renunÅ£a niciodată. În pofida avertismentelor medicilor, Natalia a încercat să-ÅŸi vadă în continuare de viaÅ£a ei ÅŸi să găsească o soluÅ£ie alternativă la dializă. "Am apelat la serviciile unei bioenergoterapeute din Basarabia, care mă tratase ÅŸi în urmă cu mai mulÅ£i ani, când pierdusem o sarcină ÅŸi medicii îmi spuneau că nu voi mai avea copii decât dacă fac o operaÅ£ie", poveteÅŸte femeia, ferm convinsă ca terapia pentru rinichi a dat rezultate până în această toamnă.

Agent de vânzări în halat alb

"Am făcut apoi o pleurezie", spune Natalia. Popular numită "apă la plamâni", acest nou diagnostic a determinat internarea la "Victor BabeÅŸ", apoi la Spitalul Clinic de Urgenţă "Sfântul Ioan".

Acolo, Natalia Diaconescu a aflat că insuficienÅ£a renală s-a agravat pâna la riscul de a muri fără dializă. "Medicii de la «Sfântul Ioan» mi-au zis că asta e singura soluÅ£ie. Am fost preluată apoi de o asistentă medicală, care era de fapt un agent de vânzări deghizat al unei firme de dializă, ca să mi se facă instructajul. Am aflat astfel că există două tipuri de dializă, peritoneală, ce se face acasă, dar imposibilă în cazul meu din cauza altor probleme de sănătate, ÅŸi hemodializă, care presupune să vii la spital o dată la două zile, toată viaÅ£a. Nu a rostit însă o vorbă despre riscuri", povesteÅŸte femeia.

Natalia nu a disperat ÅŸi a cerut opinia ÅŸi altor medici. S-a externat pe riscul ei de la "Sfântul Ioan" ÅŸi s-a internat la Institutul Clinic Fundeni, unde medicul Ionel Sinescu, ÅŸeful Clinicii de Chirurgie Urologică ÅŸi Transplant Renal, i-a prezentat ca alternativă un transplant. Însă acesta trebuia facut de urgenţă, iar înscrierea pe o listă de aÅŸteptare la nivel naÅ£ional lovea de nulitate soluÅ£ia.

Birocraţia ucigaşă

Elena Misail, mama Nataliei, în vărstă de 67 de ani, s-a oferit însă imediat să-ÅŸi doneze un rinichi: "Nu am avut nicio ezitare pentru că vreau ca fiica mea să-ÅŸi poată creÅŸte fetiÅ£a, aÅŸa cum am crescut-o ÅŸi eu pe ea", marturiseÅŸte femeia.

Drept urmare, Natalia Diaconescu s-a internat luni la Fundeni, aÅŸteptând ca mama ei să vină din Basarabia să se interneze ÅŸi ea. Numai că, la spital, cele două femei au avut surpriza să afle că pentru prelevarea rinichiului ar fi trebuit să plătească aproape 400 de milioane de lei vechi. O sumă exorbitantă ÅŸi imposibil de obÅ£inut pentru familia Diaconescu ÅŸi cu atât mai puÅ£in pentru batrâna care trăieÅŸte în tr-un sat de la lângă Tighina, cu o pensie de 70 de dolari pe lună.

"Nu înÅ£eleg de ce numai în România prelevarea rinichiului ÅŸi transplantul propriu-zis nu reprezintă un singur act medical, ca în străinătate. E stupid să pierzi o ÅŸansă la viaţă din cauza birocraÅ£iei", se revoltă Marius Diaconescu, soÅ£ul Nataliei.

Natalia nu mai poate aÅŸtepta prea mult. Fără dializă, viaÅ£a ei stă într-un fir de păr. "Suntem incredibil de caraghioÅŸi dacă o mamă care vine din Basarabia ca să-ÅŸi doneze un rinichi este pusă să plătească. Eu sper că se va găsi o rezolvare juridică, în condiÅ£iile în care, medical, s-a găsit soluÅ£ia fericită", spune dr. Ionel Sinescu, precizând că e primul caz de acest gen cu care se confruntă. Dan Luscalov, ÅŸeful Agentiei Nationale de Transplant, susÅ£ine că e imposibil ca operaÅ£ia să se desfăşoare fără plata prelevării rinichiului. "Sunt doi pacienÅ£i, cu două fiÅŸe medicale diferite. Unul dintre ei nefiind asigurat în România, trebuie să plătească spitalizarea ÅŸi operaÅ£ia", explică acesta.

Natalia Diaconescu este unul dintre cei 2.000 de români care au nevoie de transplant de rinichi ÅŸi singura care ÅŸi-a găsit deja donatorul.

LIMITE

Åžeful AgenÅ£iei de Transplant: „Nu pot interveni"

ReprezentanÅ£ii Ministerului Sănătăţii au refuzat să prezinte un punct de vedere oficial legat de acest caz, considerând că responsabilitatea aparÅ£ine AgenÅ£iei NaÅ£ionale de Transplant ÅŸi Casei NaÅ£ionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

„Banii pentru transplanturile care se fac în România vin de la Ministerul Sănătăţii, însă sunt manageriaÅ£i prin programul de transplant de CNAS. În acest caz punctual nu pot interveni pentru că nu Å£ine de mine", a explicat ÅŸeful AgenÅ£iei NaÅ£ionale de Transplant, Dan Luscalov. El spune că, în trecut, cazuri oarecum similare s-au rezolvat prin obÅ£inerea cetăţeniei române de persoanele în cauză.

„Dacă ar avea cetăţenia română, femeia din Republica Moldova poate intra fără probleme în sistemul nostru de asigurări de sănătate", ne-a declarat purtătorul de cuvânt al CNAS, Augustus Costache. Pot beneficia de asigurări în sistemul medical românesc ÅŸi implicit de plata serviciilor medicale de care ar putea avea nevoie ÅŸi cetăţenii străini rezidenÅ£i în România care au vize de lungă ÅŸedere pe teritoriul ţării noastre.

2.000 de români
au nevoie de transplant de rinichi

ÎN CONTRATIMP

SoluÅ£ia virtuală: cetăţenia română pentru mama-donator

Pentru a evita să plătească suma care, cu tot cu tratamentele postoperatorii ale celor două femei, s-ar ridica la aproape 10.000 de euro, familia Diaconescu s-a gândit ÅŸi la varianta obÅ£inerii cetăţeniei pentru bătrână, care i-ar permite acesteia să devină asigurat român. Termenul legal pentru persoanele din fostele spaÅ£ii româneÅŸti, respectiv Moldova ÅŸi Ucraina, care practic îÅŸi redobândesc cetăţenia română, este însă de cinci luni.

„Legea, din păcate, nu reglementează situaÅ£ii de urgenţă pentru obÅ£inerea cetăţeniei, însă primul pas este depunerea cererii, însoÅ£ită de documente medicale, la Consulatul de la ChiÅŸinău", explică Simona Chiric, consilier juridic în cadrul DirecÅ£iei Cetăţenie din Ministerul JustiÅ£iei. Cererea ajunge la BucureÅŸti, iar preÅŸedintele comisiei de acordare a cetăţeniei solicită verificarea persoanei la Ministerul de Interne, SRI, SIE ÅŸi Biroul NaÅ£ional Interpol. „În cel mai fericit caz, procedura se poate reduce la trei luni ÅŸi se finalizează cu ordinul ministrului justiÅ£iei", spune Simona Chiric.

Sursa:  Mirela Corlatan - Evenimentul Zilei

Comments (0)

Subscribe to this comment's feed

Name

Email

Website

Title

Comment

smaller | bigger

Add Comment

Alte articole

• S-a terminat programul, asa ca a abandonat pacientul in strada
• Asigurare de sanatate cu 33 de lei
• Sistemul de sanatate se va prabusi
• Programul «Analize pentru toti», un mare jaf. Peste 400.000 de persoane au repetat aceleasi analize
• Registru national pentru donatorii de celule stem