FaceÅ£i tratamente doar când aveÅ£i neapărat nevoie, nu le combinaÅ£i cu alcool sau lapte, administraÅ£i-vă dozele la orele indicate de medic.

Românii sunt „lideri” în Europa la consumul iraÅ£ional de antibiotice, după cum arată un raport al Centrului European pentru Controlul Bolilor Transmisibile (ECDC). Au ajuns în această situaÅ£ie pentru că îÅŸi tratează cele mai banale răceli cu astfel de pastile. FarmaciÅŸtii au ÅŸi ei partea lor de vină: mulÅ£i eliberează antibiotice fără reÅ£etă, situaÅ£ie de neconceput în alte ţări europene.

SpecialiÅŸtii mai spun că, inclusiv atunci când au indicaÅ£ie pentru antibiotice, românii nu ÅŸtiu să urmeze corect
tratamentele. În aceste condiÅ£ii, nu este de mirare că mulÅ£i au dezvoltat rezistenţă la antibiotice ÅŸi se pot trata doar cu medicamente scumpe, de ultimă generaÅ£ie. Iată câteva aspecte pe care ar trebui să le cunoaÅŸteÅ£i când vine vorba despre antibiotice.

1. Nu tratează răcelile simple

InfecÅ£iile pot fi provocate de microorganisme diverse: virusuri, bacterii, paraziÅ£i, fungi. Cele mai multe dintre răceli, gripe, bronÅŸite, rinofaringite sunt provocate de virusuri, împotriva cărora antibioticele nu au efect. „Doar bacteriile răspund la tratamentele cu antibiotic, nu ÅŸi virusurile. Cele mai multe infecÅ£ii respiratorii din această perioadă sunt virale nu bacteriene, aÅŸadar nu necesită tratament cu antibiotic”, a precizat profesorul Ioan Fulga, ÅŸeful Catedrei de Farmacologie de la UMF „Carol Davila”, din BucureÅŸti.

2. Trebuie luate la ora
fixată

Dacă totuÅŸi aveÅ£i nevoie de astfel de medicamente, este important să luaÅ£i dozele la ore regulate, conform in di caÅ£iilor medicului. Antibioticele au anumite „curbe de cocentraÅ£ie”, iar ca efectul lor să nu fie compromis, trebuie luate exact după ceas. „În cazul în care nu veÅ£i respecta orele la care trebuie să luaÅ£i astfel de medicamente, acestea nu îÅŸi vor face efectul, iar boala nu se va vindeca”, spune profesorul Ioan Fulga.

Dacă vă luaÅ£i dozele greÅŸit (cu câteva ore mai devreme sau mai târziu), este posibil ca boala să se vindece, dar să căpătaÅ£i rezistenţă. „În plus
, dacă transmiteÅ£i afecÅ£iunea ÅŸi altei persoane, aceasta riscă să dezvolte la rândul ei rezistenţă la antibiotice”, menÅ£ionează profesorul Ioan Fulga.

3. Nu se combină cu alcool sau lactate

Când urmaÅ£i un tratament cu antibiotic este bine să nu beÅ£i alcool, dacă vreÅ£i ca acestea să-ÅŸi facă efectul. „Nu toate antibioticele interferează cu alcoolul. Cele din clasa penicilinelor pot fi însă inactivate de consumul de băuturi alcoolice”, precizează Ioan Fulga. Spre deosebire de peniciline, tetraciclinele sunt sensibile la consumul de lactate. „Tetraciclinele nu se iau cu lapte sau iaurt, cel puÅ£in nu în aceeaÅŸi priză”, menÅ£ionează profesorul Ioan Fulga.

4. Protecţia gastrică, indicată doar pentru sensibili

De regulă, antibioticele se iau fără protector gastric. „Protectoarele gastrice se prescriu doar când este vorba despre persoane sensbilie, cu afecÅ£iuni preexsitente, altfel, flora intestinală se reface singură după consumul de antibiotice”, precizează medicul de familie Călin Ciubotaru. SpecialiÅŸtii spun că este un abuz din partea farmaciÅŸtilor să prescrie protectoare gastrice persoanelor fără probleme, care pot suporta tratamentul cu antibiotice ÅŸi fără aceste suplimente.

Dacă, în timpul tratamentului, apar efecte secundare precum greaÅ£a, vărsăturile sau alte iritaÅ£ii gastrice, este mai bine să luaÅ£i antibiotice după ce mâncaÅ£i. După tratament, vă puteÅ£i reface flora stomacală consumând iaurturi.

5. Dozele se calculează, la copii, în funcÅ£ie de greutate

În cazul micuÅ£ilor, este foarte important să respectaÅ£i doza prescrisă de medic ÅŸi să nu vă abateÅ£i de la aceasta. „La copii, doza de medicament se calculează în funcÅ£ie de greutate ÅŸi este foarte important să urmaÅ£i sfatul medicului”, precizează profesorul Ioan Fulga.

STRATEGIE

Ar trebui prescrise după proceduri mai stricte

În mod normal, cei care suferă de o infecÅ£ie bacteriană ar trebui să primească antibiotic după ce se face ÅŸi antibiograma. Pro cedura constă într-un examen
de secreÅ£ie ÅŸi cultura bacteriei, care este „tratată” cu diferite antibiotice, pentru a se stabili la care este rezistentă.

Medicii spun însă că, din cauza lipsei fondurilor, în multe cazuri, antibiograma nu se face, iar medicamentele sunt date „pe încercate”. În plus, nu avem o politică naÅ£ională privind anti bioticele.

„Trebuie propuse reguli care să spună când se dau antibiotice de primă linie, când se intervine cu cele din linia a doua, când se face ÅŸi când nu se face antibiogramă”, spune profesorul Ioan Fulga.

Sursa:  Mihaela Naftanila - Evenimentul Zilei

Comments (0)

Subscribe to this comment's feed

Name

Email

Website

Title

Comment

smaller | bigger

Add Comment

Alte articole

• Un fals medic francez a operat timp de doi ani 165 de români
• Sistemul de sanatate se va prabusi
• Copiii de bani gata intra la Medicina fara examen
• Criza i-a facut pe romani sa ocoleasca doctorii
• Legea salarizarii unice egalează salariul unui medic primar cu cel al unui artist de operă